Deşi temperaturile ar continua să crească, aspectele cele mai periculoase ale încălzirii climatice (topirea calotei glaciare, reducerea permafrostului, creşterea nivelului oceanelor) ar putea fi parţial evitate, explică Warren Washington, cercetător la NCAR (National Center for Atmospheric Research), principalul autor al studiului.

Acest proiect finanţat de Departamentul american al Energiei va fi publicat săptămâna viitoare în Scrisorile privind cercetarea geofizică (Geophysical research Letters).

“Studiile arată că nu putem evita încălzirea climatică a planetei în secolul al XXI-lea”, precizează Washington, care s-a bazat pe mai multe simulări informatice. “Dar dacă oamenii ar reuşi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în această proporţie (70% - n.red.), am putea stabiliza ameninţarea reprezentată de încălzirea climatică şi evita o catastrofă”, a adăugat cercetătorul.

Temperatura medie de pe glob a crescut cu aproape un grad de la jumătatea secolului al XIX-lea şi până în prezent. Procesul de încălzire se datorează în primul rând emisiilor de gaze cu efect de seră şi mai ales dioxidului de carbon (CO2), aminteşte studiul.

Gazele cu efect de seră din atmosferă au depăşit cantitatea din secolul al XIX-lea de 284 de părţi la un milion (ppm), ajungând în prezent la 380 de ppm. Cele mai recente cercetări arată că o creştere cu încă un grad Celsius a temperaturii ar putea declanşa schimbări climatice periculoase.

Pentru studiul lor, climatologii au luat în calcul ipoteza că nivelul de CO2 din atmosferă ar putea fi plafonat la 450 ppm la sfârşitul acestui secol, un nivel realizabil dacă măsurile de economisire a energiei şi dezvoltarea tehnologiilor pentru energii regenerabile sunt implementate În schimb, dacă nu vor fi luate măsuri, nivelul de dioxid de carbon va atinge 750 de ppm până în anul 2100.

Rezultatele cercetărilor arată că având un nivel de CO2 limitat la 450 de ppm, temperaturile ar creşte în medie cu 0,6 grade Celsius faţă de nivelul actual până la sfârşitul secolului. Însă dacă nu se va face nimic, creşterea temperaturilor va fi aproape de patru ori mai mare.

Creşterea nivelului oceanelor ar fi, în primul caz, de 14 centimetri, şi în al doilea de 22 de centimetri. De asemenea, în prima situaţie, volumul gheţarilor ar scădea cu 25% pe timpul verii şi se va stabiliza până în 2100, însă dacă nu vor fi luate măsuri, volumul ar fi redus cu cel puţin 75%.

Confruntată cu un scenariu dezastruos, Uniunea Europeană a hotărât să reducă drastic emisiile de dioxid de carbon. La rândul său, preşedintele american Barak Obama a propus reducerea până în 2020 a emisiilor de CO2 cu 14% faţă de nivelul lor din 2005, şi cu 83% până în 2050, adoptând în acelaşi timp mai multe reguli privind dreptul de poluare.

Sursa: NewsIn

antarctica, cresterea nivelului oceanelor, gaze cu efect de sera, nivelul de CO2

Linia de demarcatie dintre cele doua tari a fost trasata prima oara in anul 1861 si modificata in 1970, insa fotografiile care dateaza inca din anii ‘50 arata cat de mult s-a micsorat ghetarul.

Atat Italia, cat si Elvetia au fost de acord ca orice linie de granita care traverseaza un ghetar este supusa schimbarii. Astfel, cele doua tari vor introduce un nou concept, acela de “frontiera miscatoare”.

Sursa: Stirile PRO TV

alpi, elvetia, frontiere, incalzirea globala, italia, topirea ghetarilor

Acum, italienii si elvetienii, folosesc cele mai noi imagini din satelit, pentru a retrasa granita comuna.

In paralel, ambele guverne au anuntat ca noul concept, se aplica doar acolo, unde frontiera traverseaza un ghetar. In rest granitele raman asa cum sunt stabilite, in tratatele internationale.

Sursa: Stirile PRO TV

alpi, elvetia, ghetari montani, italia

California a adoptat joi 23 aprilie o noua reglementare in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera provenite de la carburanti, o premiera mondiala care naste dorinta de dezvoltare. Aceasta norma obliga rafinariile, producatorii si importatorii sa reduca “intensitatea carbunelui” cu 10% pana in 2020.

Partizanii acestui proiect au imbratisat o decizie istorica, dar destul de susceptibila pentru tari precum SUA. Este pentru prima data cand un guvern adopta o regula asupra carburantilor in vederea luptei impotriva incalzirii climatice. Pana in prezent doar masinile erau vizate in ceea ce priveste emisia gazelor cu efect de sera.

Textul prevede, in afara de asta, integrarea in ,,bilantul carbonului” a carburantilor nu doar cei datorati vehiculelor, dar si cei rezultati in urma ciclului vietii. Acesti carburanti din urma ar trebui sa fie la fel cu ceilalti, de aceea impactul biocarburantilor va fi masurat prin acelasi procedeu cu cel al masinilor, dar tinandu-se seama de zonele despadurite. Decizia californiana poate facilita munca lui Barak Obama care pledeaza pentru adoptarea unui plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050.

Sursa: Le Monde 

California, emisii de gaze, gaze cu efect de sera, incalzirea globala, schimbari climatice

“Pana la sfarsitul acestui secol, costurile economiei ar putea atinge 2,2% din PIB, asta daca se ia in considerare un impact asupra pietii de 6,7% din PIB”, se mai arata in raport.

Criza economica actuala ar putea amana oferirea de fonduri pentru intreprinderea de masuri ce ar trebui sa impiedice schimbarile climatice. Cu toate acestea, acum era perioada cea mai buna pentru investitii “verzi” in sectoarele de energie si apa, se mai arata in studiul care vizeaza Indonezia, Filipine, Tailanda si Vietnam.

Aceste scheme de investitii ar putea sa implice orientarea catre folosirea energiei regenerabile la transportul din sud-estul Asiei, unde traiesc circa 600 milioane de persoane. In mod special, o masura cruciala este aceea a diminuarii emisiilor de carbon produse de incendiile din zonele de padure. Energia regenerabila, precum cea eoliana, solara, biomasica sau geotermala se numara printre variantele la care s-ar putea recurge pentru a diminua cantitatea de gaze cu efect de sera.

Insa, in cazul in care nu se face nimic pentru a combate schimbarile climatice, regiunea de sud-est a Asiei ar suferi o scadere simtitoare a recoltelor de orez, de circa 50% pana in 2100, fata de recoltele din 1990. Productivitatea a scazut la 34% in Indonezia si la 75% in Filipine, cu o previziune de scadere si mai mare pana in 2020, in cele patru tari.

Sud-estul Asiei este cea mai vulnerabila regiune la schimbarile climatice din cauza unei activitati economice foarte mare de-a lungul coastelor si a dependentei de agricultura, padurit sau alte activitati ce implica reurse naturale.

In cazul in care ritmul schimbarilor climatice nu este incetinit, milioane de oameni nu vor mai putea produce si nu vor avea suficienta mancare.
“Mai multi oameni vor suferi de foame si vor fi subnutriti, ceea ce va determina aparitia mai multor decese. Va creste si posibilitatea aparitiei conflictelor locale”, se arata in raport.

Pana in 2100 va creste si media temperaturilor anuale cu 4,8 grade Celsius, fata de nivelul inregistrat in 1990. Acest lucru va determina aparitia unei probleme cu apa in sezoanele calduroase, dar si aparitia inundatiilor in timpul perioadelor cu ploi. De asemenea, cresterea frecventei diverselor evenimente meteo extreme, precum seceta, inundatiile, furtunile, va pune in pericol si industria exporturilor.

In aceasta regiune a Asiei, care in 2000 contribuia cu 12% la cantitatea emisa de gaze cu efect de sera, a incercat sa diminueze efectele schimbarilor climatice, insa toate planurile au avut solutii numai pe termen scurt.

Printre masurile ce ar trebui intreprinse se numara si conservarea apei si un management mai bun al rezervelor de apa, obtinerea unor cerealerezistente la temperaturi ridicate, sisteme mai eficiente de irigatie si informarea populatiei in ceea ce priveste combaterea aparitiei incendiilor forestiere.

Sursa: Intact News

asia, conflicte locale, decese, economie, incalzirea globala

Logica sugerează că fotosinteza, prin care plantele transformă energia solară, dioxidul de carbon şi apa în nutrienţi ar fi afectată în mod negativ de poluarea cu particule provocată de industrie şi transporturi, care obstrucţionează razele soarelui. Această poluare (”global dimming”, întunecare globală) ar avea însă efectul contrar.

“În mod surprinzător, efectele poluării atmosferice par să fi intensificat productivitatea vegetală globală cu aproape un sfert între 1960 şi 1990″ antrenând “o creştere cu 10% a cantităţii de dioxid de carbon stocată” pe planetă, afirmă Linda Mercado, cercetătoare la Met Office Hadley Centre din Marea Britanie, principalul autor al studiului publicat de revista Nature.

Fenomenul se explică prin modul în care particulele reflectă lumina. Dacă cerul este poluat, flora primeşte mai puţină lumină în mod direct, dar primeşte o lumină dispersată de particule ce acţionează ca nişte oglinzi minuscule. Astfel, numărul frunzelor care rămân complet în umbră este mai mic, iar fotosinteza se realizează la nivelul acestora.

Fenomenul era cunoscut, dar studiul din Nature este primul care foloseşte un model global pentru a-i calcula consecinţele asupra capacităţii vegetaţiei de a absorbi dioxid de carbon.

Fără această poluare, temperatura medie la suprafaţa planetei ar fi crescut cu 1 sau 1,1 grade de la începutul industrializării, şi nu cu 0,7 grade, potrivit lui Knut Alfsen, directorul Centrului internaţional de cercetare a mediului de la Oslo.

Aceste concluzii duc la apariţia unei dileme. “Pe măsură ce continuăm să purificăm aerul, lucru pe care trebuie să îl facem pentru sănătatea umană, va fi mai greu să evităm o schimbare climatică periculoasă prin reducerea emisiilor de CO2″, avertizează Peter
Cox, coautor al studiului şi cercetător la Universitatea Exeter.

Sursa: NewsIn

absorbirea CO2, incalzirea atmosferica, incalzirea climatica, padure, poluare atmosferica, reducerea emisiilor

Biodiversitatea este recunoscută în prezent de toate ţările drept un atu economic indispensabil şi de neocolit atât pentru dezvoltarea ţărilor bogate, cât şi pentru cele sărace, potrivit aceleiaşi surse.

“Criza financiară este o oportunitate pentru a rezova în acelaşi timp criza economică şi a cea a încălzirii Pământului”, a declarat ministrul ceh al mediului Martin Bursik, în cursul unei conferinţe de presă. “Piaţa trebuie să ne dea mijloacele de a lucra în favoarea mediului”, a adăugat el, fără a preciza, însă, ce sume sunt necesare.

Schimbarea radicală a abordării problemei încălzirii climatice de către noua administraţie americană a inspirat optimism la conferinţă. “G8 este un forum excelent pentru a transmite mesajul că biodiversitatea rămâne o prioritate pentru programul mondial al mediului (…) şi există o înţelegere comună a amplorii problemei”, a afirmat Bursik, a cărui ţară asigură preşedinţia UE.

Apărarea biodiversităţii este recunoscută drept un aspect “imperativ atât din punct de vedere moral, cât şi ecologic”, a spus el, încheind: “Ne îndreptăm către Copenhaga”.

În decembrie 2009, la Copenhaga, va avea loc un summit, în urma căruia ONU speră ca ţările participante să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind limitarea emisiilor de dioxid de carbon, care să urmeze din 2010 Protocolului de la Kyoto.

Pe lângă noua atitudine americană, noutatea reuniunii de la Siracusa a fost şi intenţia de a implica şi Africa în efort, pentru o dezvoltare durabilă. Africa de Sud şi Egiptul au fost invitate la reuniune.

G8 (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada, Rusia, Germania şi Japonia) a invitat la aceste discuţii Brazilia, China, India, Mexic, Africa de Sud, Australia, Coreea de Sud, Egipt şi Indonezia. La reuniune mai sunt prezente Comisia Europeană, Cehia - ţară care asigură preşedinţia UE - şi Danemarca - ţară care va găzdui summitul de la Copenhaga din decembrie 2009.

Sursa: NewsIn

criza climatica, criza economica, G8, incalzirea globala, protectia mediului

Pana in prezent, era vehiculata ideea ca fotosinteza, procesul prin care vegetatia transforma energia solara, dioxidul de carbon si apa in hrana, este impiedicata de poluarea cu particule (rezultata din activitatile industriale si din transporturi), care obtureaza razele solare. Se pare ca, de fapt, aceasta poluare (”global dimming”) are exact efectul contrar.

“In mod surpinzator, efectele poluarii atmosferice par sa fi marit productivitatea vegetala globala cu aproape un sfert in perioada 1960-1999″, fapt ce a antrenat “o crestere de 10% a cantitatii de carbon stocata de Pamant”, explica Linda Mercado, cercetatoare la Met Office Hadley Centre in Britain si principalul autor al studiului, citata de AFP.

Fenomenul se explica prin modul in care particulele reflecta lumina. Daca aerul este poluat, flora primeste mai putine raze directe, insa lumina dispersata de particule actioneaza ca niste oglinzi minuscule, care face ca mai putine frunze sa se afle total in umbra.

Fara acest tip de poluare, temperatura medie de la suprafata Pamantului ar fi crescut cu 1 sau 1,1 grad Celsius de la inceputul industrializarii. In realitate, aceasta a crescut cu doar 0,7 grad Celsius.

Totusi, exista si o dilema: “pe masura ce vom continua sa purificam aerul, ceea ce trebuie sa si facem pentru sanatatea umana, va fi din ce in ce mai dificil sa evitam o schimbare climatica periculoasa prin intermediul reducerii emisiilor de CO2″, avertizeaza Peter Cox, cercetator la Universitatea din Exeter si coautor al studiului.

Sursa: Intact News

gaze cu efect de sera, incalzirea globala, padurea tropicala, plante

“Scaderea debitului apelor creste presiunea exercitata asupra resurselor de apa proaspata din intreaga lume, mai ales cu atat mai mult cu cat cererea de apa este mai mare deoarece numarul populatiei creste”, a declarat Aiguo Dai, de la Centrul National de Cercetarea Atmosferei din Colorado.

Cercetatorii condusi de Dai au analizat informatiile debitelor a 925 de rauri, informatii adunate in perioada 1948-2004, si au descoperit numeroase schimbari in ceea ce priveste cantitatea de apa la aproape o treime din cele mai mari rauri din lume.

De exemplu, cantitatea anuala de apa proaspata ce se varsa in Oceanul Pacific a scazut cu aproximativ 6 procente, adica 526 kilometri cubi sau echivalentul volumului de apa ce se varsa din raul Mississippi in fiecare an. Deversarile anuale in Oceanul Indian au scazut si ele cu 3 procente in ultimii 56 de ani, adica echivalentul a 140 kilometri cubi.

In perioada 1948-2004, debitul raului Columbia a scazut cu 14% din cauza ploilor putine si a consumului mare de apa. Insa, raul Mississippi are un debit cu 22% mai mare datorita cresterii frecventei precipitatiilor.

Topirea anuala a ghetariilor a determinat o cresterea a nivelului apelor din Oceanul Arctic cu 10%, adica 460 kilometri cubi.

“De asemenea, exista dovezi ca, incepand din 1970, incalzirea globala a cauzat aparitia timpurie a primaverii, ceea ce face ca zapezile sa se topeasca inainte de vreme si sa provoace inundatii”, au mai scris oamenii de stiinta in studiul publicat.

Deoarece schimbarile climatice nu se vor opri in urmatorii zeci de ani exista posibilitatea sa ne confruntam cu o problema a apei potabile de care societatea are nevoie.

Sursa: Intact News

incalzirea globala, rauri secate, resurse de apa proaspata

Simţul comun sugerează că fotosinteza, prin care vegetaţia transformă energia solară, CO2 şi apa în hrană, ar fi împiedicată de poluarea cu particule, consecinţă a activităţii umane - industrie, transporturi, care obstruează razele soarelui. Această poluare ‘întunecare globală’ - (global dimming) ar avea de fapt efectul contrar.

“În mod uimitor, efectele poluării atmosferice par să majoreze productivitatea vegetală globală cu aproape un sfert între 1960 şi 1999′, antrenând ‘o creştere cu 10 % a cantităţii de carbon stocată de Terra”, afirmă Linda Mercado, cercetătoare la Met Office Hadley Centre in Britain, autoare principală a studiului publicat în revista Nature.

Acest fenomen se explică prin maniera în care particulele reflectă lumina. Dacă cerul este poluat, flora primeşte mai puţine raze directe, ci o lumină dispersată de particule care acţionează ca mici oglinzi şi lasă mai puţine frunze - locul fotosintezei - total în umbră, potrivit Agerpres.

Fără această poluare, temperatura medie a suprafeţei Pământului ar fi crescut cu 1 sau 1,1 grade C de la începerea industrializării şi nu doar cu 0,7 grade, potrivit lui Knut Alfsen, director al Centrului de cercetare internaţional asupra mediului din Oslo.

Aceste rezultate relevă o dilemă: “pe măsură ce continuăm să purificăm aerul, ceea ce trebuie să facem pentru sănătatea umană, va fi cu atât mai dificil să evităm o periculoasă schimbare climatică printr-o reducere a emisiilor de CO2″, avertizează Peter Cox, coautor şi cercetător la Universitatea din Exeter.

Sursa: Adevarul

incalzire climatica, poluare atmosferica, productivitatea vegetala globala, protectia mediului