Luni

Incalzirea globala

Efectele încălzirii globale

Cum sunt schimbările climatice răspunzătoare de creşterea nivelului mării?

Principala cauză a ridicării nivelului mării este extinderea apelor, în urma creşterii temperaturii apei- un simplu fenomen fizic. Factorii suplimentari care contribuie la această creştere sunt topirea gheţarilor şi a calotelor de gheaţă, cauzate de creşterea temperaturii atmosferei.

Diferenţele regionale

Nivelul mării nu creşte la fel în toate regiunile geografice. De aceea în unele regiuni se aşteaptă ca nivelul mării să crească mai mult decât în altele, deoarece creşterea temperaturii în straturile apei (pe verticală) are loc în etape diferite. Independente de încălzirea globală, schimbările regionale ale nivelului mării pot fi cauzate, de asemenea, şi de mişcările continentale. Spre exemplu, nivelul solului din deltele anumitor râuri scade cu câţiva milimetri pe an, pentru că sedimentele se retrag. În aceste cazuri, o creştere a nivelului mării intensifică efectele regionale existente. În alte regiuni, o creştere a nivelului mării rămâne insesizabilă, pentru că nivelul solului creşte cu aceeaşi valoare, uneori chiar mai mare decât creşterea nivelului mării

2.1 Consecinţele creşterii nivelului mării în Bangladesh

Regiuni întinse din Bangladesh (figura nr. 2.1.1), una dintre zonele cele mai populate din lume, situate puţin deasupra nivelului mării şi la estuarele a trei mai râuri: Brahmaputra, Gange şi Meghna. Ţara este ameninţată de inundaţii cauzate de creşterea nivelului mării şi de ieşirea din matcă a râurilor. Mai mult situaţia, din Bangladesh este îngreunată şi de cicloane tropicale şi de musoni. Aici nu există nici un fel de măsuri de protecţie, precum diguri. De aceea, au

avut loc şi vor mai avea loc inundaţii devastatoare, la fiecare dintre inundaţiile din 1992 şi 1998 mai mult de jumătate din teritoriul ţării a fost

sub ape, iar în 1970 şi 1991, cicloanele tropicale

au făcut câteva sute de mii de victime.

Figura nr. 2.1.1 Bangladesh (www.cisco.com)

O ameninţare pentru populaţie

O creştere şi mai mare a nivelului mării este o ameninţare pentru majoritatea locuitorilor din Bangladesh. Din cauza mişcărilor tectonice, nivelul solului este în scădere, astfel a avut loc o creştere relativă de 4-8 mm pe an a nivelului mării. Acesta echivalează cu o creştere de 45 cm, experţii prevăd o pierdere de uscat de aproximativ 156 000 km² ( suprafaţa aproximativ egală cu cea a două judeţe cu mărime medie din România). Dacă nivelul mării creşte un metru şi nu sunt luate măsuri de îndiguire, vor fi inundaţi permanent 14 000- 30 000 km² de uscat, ceea ce înseamnă mai mult de o cincime din suprafaţa ţării va fi sub ape. Având în vedere densitatea populaţiei, numărul persoanelor afectate va fi extrem de mare- între 10 şi 15 milioane de familii vor rămâne fără locuinţe (figura nr. 2.1.2).

Condiţiile de igienă sunt precare, de aceea inundaţiile constituie o ameninţare şi din punct de vedere al răspândirii unor epidemii, precum holera. Zonele umede se vor extinde, amplificând şi riscul apariţiei malariei.

Cercetătorii de la Centrul pentru Studii Avansate Bangladesh estimează că pierderile în infrastructură cauzata de inundaţii vor fi în jurul valorii de 5 miliarde de dolari în 2010 dacă nivelul mării creşte cu un metru. Asta înseamnă 10% din PIB, într-o ţară deja foarte săracă, şi va duce la probleme serioase de dezvoltare. Centrele economice, vor fi de asemenea afectate.

Figura nr. 2.1.2

Mai mult unul dintre efectele indirecte ale creşterii nivelului mării va fi creşterea cantităţii de sare în sol. Având în vedere situaţia gravă a hranei în Bangladesh, o scădere a producţiei de orez şi ceapă ar fi dezastruoasă.

Soluţii limitate

Având în vedere densitatea populaţiei foarte ridicată (o mie de persoane pe km²) din Bangladesh, va fi imposibil ca aceasta să se retragă către zone mai înalte. Nu există zone nepopulate în Bangladesh, iar ţara vecină, India, este deja foarte îngrijorată de valurile de imigrări ilegale.

Chiar şi acum se mai construiesc case de stânci, pentru a asigura o protecţie minimă împotriva inundaţiilor. Dar nici aceste stânci nu sunt o soluţie pe termen lung, pentru că şi ele sunt afectate de eroziune şi nu sunt la fel de rezistente precum digurile construite în Europa. Construcţia unor diguri moderne este, de asemenea, problematică. Dacă nivelul mării creşte cu un metru, se aşteaptă ca valurile inundaţiilor să ajungă la o înălţime între 7,4 şi 9,1 m. Acest lucru înseamnă că digurile costiere trebuie să fie foarte înalte pentru a proteja cu adevărat locuitorii. Lipsa actuală de resurse financiare şi tehnice accentuează problemele existente, deşi Bangladesh şi-a intensificat eforturile de a colabora cu finanţatorii internaţionali. Chiar dacă s-ar finanţa construcţia unui dig complet, acesta ar distruge zone agricole importante.

În ultimii ani e folosesc tot mai des sisteme de avertizare, insă acestea nu pot preveni pierderea recoltelor, a caselor şi a infrastructurii.

Toate aceste lucruri demonstrează cât de dezastruoasă ar fi o creştere a nivelului mării pentru Bangladesh, deşi această ţară a avut o contribuţie neglijabilă la fenomenul schimbărilor climatice. Din 1972, contribuţia ţării la totalul emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră a fost de 0,06% (www.tarilelumii3.ro).

2.2 Inuiţii, pe cale de dispariţie

Efectele încălzirii globale se resimt şi în zonele de nord a Planetei, în special în Canada şi la Polul Nord. Aceasta este una din concluziile unui grup de cercetători ce a analizat modul în care creşterea temperaturii la nivel mondial afectează calotele glaciare nordice.

Încălzirea planetară a topit aproape în întregime un oraş eschimos din Alaska. Oraşul Shsimaref (figura nr.2.2.1), situat pe un ostrov în apropiere de Alaska, se scufundă în mare din ce în ce mai mult în fiecare an, locuitorii săi fiind obligaţi să se mute prin alte părţi.

Figura nr. 2.2.1 Shishmaref un oraş eschimos din Alaska

Cu o lăţime de aproximativ de 600 m şi o lungime de 5 km, insula este situată pe un permafrost (strat de sol care , în condiţii climatice normale, nu se dezgheaţă nici în timpul verii).

„ În Alaska se înregistrează o importantă încălzire de cel puţin 30 de ani. Temperaturile atmosferice cresc, iar permafrostul devine tot mai vulnerabil la inundaţiile cauzate de topirea banchizei şi a gheţarilor. Toate acestea au dus la creşterea nivelului apelor şi la producerea unor furtuni violente”, explica Vladimir Romanovsky, profesor de geofizică la Universitatea din Alaska. Permafrostul acoperă aproximativ 90 % din Alaska.

O casă s-a scufundat pur şi simplu şi mai multe persoane au fost nevoite să se deplaseze în locuri mai sigure, înspre interiorul insulei. Toţi cei 600 de locuitori ai oraşului vor fi nevoiţi să se mute. Oraşul a votat în iulie 2002 mutarea colectivă pe continent.

„În aproximativ cinci ani va trebui cu adevărat să plecăm de aici. Mutarea comunităţii noastre într-o regiune care se află departe de teritoriul nostru natal va avea un impact catastrofic asupra modului nostru de viaţă şi a identităţii noastre. Noi locuim pe această insulă de peste 4 000 de ani, suntem oameni ai mărilor, marea este principala noastră sursă de hrană”, sublinia Tony Weiouanna, un inuit. (www.green-report.ro)

2.3 Statele insulare din Pacific

Aproximativ şapte milioane de locuitori din 22 de micro-state insulare din Pacific împărtăşesc aceeaşi problemă gravă: încălzirea globală şi creşterea nivelului mărilor le ameninţă modul secular de viaţă. Efectele tulburărilor climatice se resimt în termeni de securitate alimentară. În plus, accesul la apa potabil este din ce în ce mai dificil.

Toate insulele Pacificului au fost devastate de o creştere a numărului şi a puterii ciclonilor din ultimii ani, printre care ciclonul Heta din ianuarie 2004, care a distrus aproape toată infrastructura din Niue, o insulă apropiată de Noua Guinee. Consecinţele schimbărilor climatice nu sunt numai ecologiste, ci şi sociale, culturale şi economice.

De asemenea, Tuvalu (figura nr. 2.3.1), una dintre ţările cele mai mici din lume - un arhipelag constituit din nouă insule măsurând 26 km² fiecare este ameninţată cu dispariţia din cauza creşterii nivelului apelor, iar populaţia sa, alcătuită din 11 600 de locuitorii, caută deja să se stabilească prin alte părţi.

Tara a obţinut recunoaşterea mondială ca fiind una dintre cele mai vulnerabile naţiuni de pe planetă la schimbările climatice. Tuvalu a negociat deja pentru toţi locuitorii săi drepturi de imigrare spre Noua Zeelanda. Există totuşi foarte mulţi locuitori, îndeosebi cei în vârstă, care nu vor, pur şi simplu, să plece de acolo. Noua Zeelanda, una dintre puţinele ţări pregătite pentru afluxul de imigranţi, a acceptat să primească sinistraţii tuvalezi, începând cu un număr limitat în fiecare an.

Figura nr.2.3.1 Tuvalu

Oficialii Naţiunilor Unite privesc deja Tuvalu ca pe un exemplu al modului în care schimbările climatice pot face ca o ţară să dispară pur şi simplu de pe harta lumii. Pentru că în dreptul internaţional nu există nici o definiţie a unei ţări fără teritoriu, unii profesori în drept au ajuns la concluzia că, în absenţa unui teritoriu fizic, toţi duvalezii devin apatrizi. Este cu atât mai revoltător cu cât aceşti insulari contribuie cel puţin la producerea încălzirii globale, (www.green-report.ro).

2.4 România va fi afectată de creşterea nivelului Oceanului Planetar?!

Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor a devenit o realitate în ultimele decenii din cauza topirii gheţarilor. Topirea acestora, afirmă oamenii de ştiinţă care au studiat fenomenul , are drept cauză principală încălzirea globală.

În cazul în care procesul de încălzire nu va fi redus, nivelul Mării Negre ar putea creşte cu 3 până la 5 metri faţă de nivelul actual. În aceste condiţii, Delta Dunării (figura nr.2.4.1) ar putea fi inundată total, întregul curs al Dunării inferioare urmând să fie afectat. Malurile vor avea de suferit, în special cele îndiguite, iar mari aglomerări urbane în zonă, precum Tulcea, galaţi şi Brăila, de pe malul românesc şi Vâlcovo, Chilia veche, Ismail şi Reni, ar urma să fie parţial inundate. Simularea realizată la New York arată că sub ape ar putea ajunge şi zona de sud din lunca Prutului şi Siretului, precum şi Insula Mare a Brăilei. De asemenea, şi zona litorală a Mării Negre, între Sulina şi Vama Veche, este în pericol. Vestea liniştitoare, de care mulţi îşi agaţă speranţele, este aceea că prognozele arată o creştere cu maximum trei metri a Oceanului Planetar în acest secol, influenţele cele mai nefaste urmând a fi resimţite abia după anul 2100.

Figura nr.2.4.1 Delta Dunării

2.5 Creşterea nivelului mării ameninţă o importantă rezervaţie de păsări din Anglia

Iată că încălzirea climatică - ce duce printre altele, la topirea calotei glaciare şi, implicit, la înălţarea Oceanului Planetar nu doar că dăunează bunului mers al vieţii şi activităţii oamenilor, dar afectează cum era de altfel de aşteptat şi existenţa celorlalte vieţuitoare, tinzând să dea peste cap toate planurile ecologiştilor de ocrotire a speciilor ce sunt ameninţate cu dispariţia.

Figura nr. 2.5.1 Rezervaţia Minsmere

Astfel, rezervaţia Minsmere (Figura nr. 2.5.1) din Marea Britanie, care prin suprafaţa sa de aproape 1000 ha reprezintă cel mai important sit de păsări aflat sub protecţia Societăţii Regale pentru Ocrotirea Păsărilor ( Royal Society for the Protection of Birds - RSPB), se pare că va trebui mutată mai adânc în interiorul teritoriului. Această idee, ce nu cu mult timp ar fost de neconceput, este acum luată în calcul în mod serios de către membrii echipei RSPB din pricina faptului că, situată fiind în comitatul Suffolk în apropierea mării, rezervaţia Minsmere este astăzi tot mai ameninţată de efectele încălzirii globale.

Stufărişurile, mlaştinile, lagunele şi insulele din cadrul rezervaţiei sunt înţesate de păsări. Rezervaţia este astfel tot mai ameninţată de invazia mării, pricinuită de înălţarea nivelului acesteia şi de intensificarea furtunilor - fenomene legate de schimbările climatice. Din păcate, toate acestea i-au făcut pe specialiştii RSPB să accepte gândul că nu pot apăra întreaga rezervaţie şi că vor trebui să abandoneze o parte din teritoriul acesteia în faţa valurilor.

Una din măsurile luate este, să înceteze menţinerea protecţiei împotriva valurilor mării, iar apele să fie lăsate să inunde teritoriul, creându-se astfel o nouă linie de coastă în spatele celei originale.

Această politică este percepută ca fiind mult mai naturală şi mai avantajoasă din punct de vedere ecologic, decât construirea unor gigantice ziduri de beton în faţa mării cu scopul de a ţine piept unui proces natural ce este inevitabil.

Iar asemenea fenomene vor fi afecta din nefericire câteva dintre cele mai cunoscute rezervaţii ale RSPB ce se află situate în imediata apropiere sau chiar pe coasta estică - zona insulelor britanice cea mai afectată de creşterea nivelului mării. Pentru că în zona sud-estică insula britanică practic se scufundă, însă ea are de suferit din pricina înălţării nivelului mării. Efectul combinat al acestor procese va face ca până în 2050, nivelul mării în zona estică a Angliei să se înalţe cu 21 până la 76 cm, fapt care face complet inutilă construirea vreunui baraj.

Rezervaţia Minsmere este deosebită datorită faptului că aici nenumărate specii de păsări de baltă s-au reîntors în 1947 spre a cuibării pe locurile natale după ce, timp de un secol, ele au fost practic dispărute din Marea Britanie. Fiind înzestrată cu un mozaic unic de habitate, ce variază de la plaje şi mlaştini până la păduri de brazi şi câmpii, Minsmere este gazda a peste 100 de specii de păsări, multe dintre acestea rare, (www.stiintasitetehnica.ro).

actiuni clima, clima, incalzirea globala, schimbari climatice